mama surogat
Controversate

Mama surogat in Romania

Mama surogat in Romania sau in orice alt stat, se refera la un embrion implantat in uterul unei femei care poate sau nu sa aiba legatura din punct de vedere biologic cu fatul pe care il poarta in pantece. Ulterior nasterii, bebelusul merge in sanul familiei care a apelat la mama surogat/ mama purtatoare.

Mama surogat – cine apeleaza la o mama purtatoare?

Atunci cand exista o problema de fertilitate, cand este vorba despre cupluri sau de persoane homosexuale, cand o femeie isi doreste sa fie mama, insa fara a experimenta cele 9 luni de sarcina, apoi nasterea sau pur si simplu femeia are o afectiune ce nu ii permite purtarea unei sarcini, se poate apela la o mama surogat.

Mama surogat poate fi femeia care are varsta si starea de sanatate necesare pentru a-i permite sa duca o sarcina si o nastere in conditii de siguranta, atat pentru ea, cat si pentru fatul purtat.
Se realizeaza initial investigatii medicale care sa confirme cele de mai sus, apoi urmeaza partea legala. Mama surogat semneaza un contract in care este stipulat clar ca NU are vreun drept asupra copilului pe care il va naste.
Daca fertilizarea s-a facut cu ovul de la mama surogat, aceasta va fi biologic mama copilului, insa tot nu va avea vreun drept asupra lui. Este aceeasi situatie ca in cazul in care o femeie doneaza ovule. Femeia care a donat nu poate pretinde ca are vreun drept asupra copilului care se poate naste dintr-un ovul donat de ea.
Daca fertilizarea s-a facut cu ovule donate sau cu ovulele femeii care a apelat la mama surogat, aceasta din urma tot nu are vreun drept in privinta copilului.

Mama surogat in Romania – legislatie

Legislatia unor tari precum Ucraina permite maternitatea de substitutie (mama surogat). Alte tari europene au interzic categoric aceasta practica ori au conditionat drastic modalitatea de implementare la nivel social: spre exemplu in Portugalia din 2016 exista o lege prin care femeia poate apela la o mama surogat daca ea nu poate concepe pentru ca are uterul extirpat din motive medicale sau pentru ca aceasta nu este apt de a purta o sarcina din cauza unor afectiuni. In Romania nu exista un cadru legal explicit care sa permita mama surogat sau sa o interzica.

Practic nu exista o lege in privinta maternitatii de substitutie care sa interzica practica, insa in Codul Civil Roman este prevazut in mod expres ca: „Reproducerea umana asistata medical cu tert donator nu determina nicio legatura de filiatie intre copil si donator” (Art.441) astfel ca, unica legatura de filiatie (rudenie – juridica) va fi intre femeia ce poarta sarcina si da nastere copilului.

Asta se traduce prin faptul ca o posibil mama surogat la noi in tara este singura care are drept asupra copilului purtat si nascut.

Legislatie mama surogat in Europa

Tarile cele mai permisive din acest punct de vedere sunt tarile din fostul bloc comunist, unde se poate apela la mama surogat chiar contra cost. „Chiar contra cost” pentru ca in Europa exista si tari care permit maternitatea de substitutie doar ca act benevol, mama surogat o face pentru a ajuta un cuplu infertil de exemplu, din altruism, ea nu va primi niciun ban pentru asta.

„Mama surogat” in conditii legale este posibila in Ucraina, in Georgia, in Rusia.

Intr-un articol din 2020 https://www.ivfconceptions.com/ detaliaza astfel:

  • In Grecia maternitatea de substitutie este disponibila exclusiv cuplurilor heterosexuale si femeilor singure. Pot apela la mama surogat in Grecia si cetatenii straini, nu insa fara a obtine o hotarare judecatoreasca in prealabil.
  • In Ucraina mamele surogat care primesc compensatii financiare de la cupluri heterosexuale (ucrainieni sau straini) sunt legale. In momentul de fata in Ucraina au loc cele mai multe astfel de practici medicale.
  • In UK e legala maternitatea de substitutie, insa fara recompense financiare, doar din altruism si exclusiv pentru cetatenii britanici.

Unde este interzis in Europa sa apelezi la mama surogat?

Mama surogat este interzisa in tari europene precum: Austria, Bulgaria, Crostia, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Italia, Lituania, Letonia, Luxemburg, Malta, Norvegia, Polonia, Romania (indirect pentru ca nu exista prevederi clare in acest sens), Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.

Nici Albania sau Cipru nu au o legislatie care sa ofere un cadru legal in acest sens.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.